Hemoroizii sunt componente anatomice normale ale organismului uman, pornite din plexurile venoase hemoroidale ano-rectale. Formaţiunile hemoroidale interne sunt dilataţii varicoase (venoase) aflate la o distanţă de numai 2-3 cm de orificiul anal, deasupra muşchiului sfinc terian, la terminaţia intestinului gros, dis puse circumferenţial, având rol de „su pa pă” suplimentară pentru con tinenţa (re ţinerea) gazelor intes tinale şi a mate rii lor fecale, ferindu-ne de e mi siile nedo rite. De asemenea, tot anatomică este şi re ţea ua hemoroidală ex ter nă, aflată chiar la nivelul anusului, sub pielea fină a aces tuia, care poate pre lua excesul de sânge al ple xu lui hemoroidal intern, atunci când acesta este suprasolicitat. Practic, boa la hemo ro idală poate să apară de la: o defecaţie deficitară, în cazul unui efort intens, a unei con stipaţii, iniţial la nivelul he mo roizilor interni. Boala se instalea ză lent şi progresiv, din cauza unor factori pre dis pozanţi. În declanşarea bolii sunt implicaţi mai mulţi factori: mecanici, in fla matori şi hipertensivi, hemoroizii fiind parte integrantă a sistemului venos. Există şi o predispoziţie genetică în apa riţia bolii (dar aceasta nu este o cauză obligatorie): sindromul astenic, aşa-zis de slăbiciune a ţesutului con junctiv, care intră în compoziţia venelor, a ligamentelor şi a tendoanelor mus culare. Aceşti pacienţi sunt predispuşi la apariţia hemoroizilor, a varicelor hidrostatice şi a herniilor.
Din punct de vedere mecanic, putem observa apariţia bolii hemoroidale după un efort susţinut, datorită presiunii intraabdominale, care se răsfrânge asu pra orificiului anal şi – din punct de vedere circulator – asupra plexului hemo ro idal. La pacienţii constipaţi, boala hemoroidală apare în urma efortului de eli mi nare a bolului fecal, acesta fiind dur, rigid, de dimensiuni mari. De ase me nea, sân gerarea hemoroidală este frecvent întâlnită la fumătorii care tuşesc mult, la per soanele care exercită munci fizice epuizante (în special cei care ri dică gre u tăţi mari), la sportivii de performanţă, la persoanele sedentare, la şoferi sau func ţionari care stau în şezut mai mult de 6-8 ore zilnic etc. În cazul acestei cate go rii de pa cienţi se întâlneşte fenomenul de stază venoasă („băltire” a sângelui, din cauza circulaţiei deficitare), iar la nivelul forma ţi u nilor hemoroidale se for mea ză o presiune foarte mare, care le dilată. Varicele hemoroidale dilatate micşorează sau obturează lumenul intes ti nal, ceea ce predispune la infla ma rea şi trau mati za rea lor odată cu eliminarea meteriilor fecale, mai ales la per soa nele con stipate, cu scaune rare şi consistente. Acelaşi efect asupra for ma ţiu ni lor hemoroidale îl au şi scaunele frecvente şi moi (diareice, păstoase), care sunt foarte acide şi in fla mează peretele venos, ceea ce duce la pierderea elas ti cităţii ţesutului he mo ro i dal, favorizând staza venoasă - hemoroizi ideopatici.
Hemoroizii se mai întâlnesc şi în prezenţa unor boli intestinale sau ano-rec tale (anite, rectite, boala Crohn, dizenterie, fecaloame, tumori etc.), care le in flu enţează circulaţia locală, favorizând apariţia dilataţiilor venoase. Şi alte boli – de exemplu hipertensiunea arterială sau ciroza hepatică – pot genera apa riţia bo lii hemoroidale, acestea influenţând în mod direct circulaţia sanguină.
